Politica în vede= rea Protecţiei Copilului

Organizaţia Terap= ie în Romania

Prezentarea organizaţiei

Terapie în România este o organizaţ= ie privată care lucrează în vederea dezvoltării serviciil= or terapeutice în cadrul organizaţiilor nonguvernamentale şi a= instituţiilor guvernamentale din România. Aceasta asigură cursuri de formare şi supervizare pentru specialişti din rândul psihologilor, asistenţilor sociali, personalului de îngrijire a minorilor, profesorilor şi educatorilor. Oferă terapie pentru copii şi = adulţi, atât individuală cât şi de grup. În cazul copii= lor, activitatea terapeutică se desfăşoară adesea sub observaţia unui specialist local, care poate prelua munca terapeutică, dezvoltând-o şi adaptând-o nevoilor copi= ilor şi contextului cultural.

Introducere la Politica în vederea Protecţiei Copilului

Cu toate că Terapie în România este condusă de persoane fizice, nefiind aşadar o organizaţie nonguvernamentală, aceasta desfăşoară o strâns= 59; colaborare cu organizaţii nonguvernamentale din România precum F= undaţia xxxxxx. Prin urmare, politica sa de protecţie a copilului se fundamentează pe documentul Setting the Standard, regulament de protecţie a copilului pentru organizaţiile internaţionale nonguvernamentale (Toate drepturile rezervate © 20= 03 Tearfund şi NSPCC – se pot descărca de pe situl www.peopleinaid.org). Politica acestuia este descrisă mai jos. În momentul de faţă se află în curs de reformulare, iar modificările vor fi aduse la cunoştinţa organizaţiilor nonguvernamentale şi a celor direct interesaţi îndată&n= bsp; ce vor fi publicate în forma finală. O revizuire generală a politicii va avea loc în ultima decadă a lui aug= ust 2009.

Standardul 1: Politica

Această politică se fundamentează pe Convenţia Naţiunilor Unite a Drepturilor Copilului, sub jurisdicţia supremă a căreia se află protecţia copiilor împotriva abuzului şi a exploatării. Acest regulam= ent este în proces de acreditare de către Way Through Ministries, ca= re asigură organizaţiei Terapie în România sprijin emoţional, consultanţă şi sprijin spiritual. Va fi pusă apoi la dispoziţia tuturor celor asociaţi cu Terapie în România, inclusiv partenerilor, clienţilor şi părinţilor/îngrijitorilor lor, celor care urmează cursurile de formare şi de supervizare.

Terapie în România acordă o atenţie sporită protejării copiilor cu care lucrează împotriva oricărei forme de abuz, inclusiv a abuzului sexual, fi= zic şi emoţional. Va căuta totodată ca oricând este posibil să protejeze copiii împotriva tratării neglijente, = a abandonului şi exploatării. Copiii au nevoie de protecţie în spaţiul în care locuiesc (în familie sau în centrul = de îngrijire), dar şi în privinţa pericolelor pe care le presupune spaţiul şcolii, strada sau prezenţa unor persoane străine care efectuează activităţi de voluntariat.=

Terapie în România susţine că, în cazul în care se suspectează că un copil este supus vreunei forme de abuz, copiii experimentează uneori forme de abuz neintenţionat prin separare de membrii familiei sau dat în grija altcuiva. În aceste situaţii se va încerca, oriunde este posibil, să se acorde prioritate nevoilor copilului.=

Terapie în România va căuta să stabilească relaţii de lucru optime cu Departmentul Local pentru Protecţia Copilului.

Standardul 2: Proceduri şi sisteme

Când se suspectă sau se raportează un abuz exercitat asupra vreunui co= pil în cadrul programelor sale, Terapie în România îi va convoca întâi de toate la o conferinţă de caz pe toţi cei implicaţi, inclusiv pe asistenţii sociali, cadrele didactice, personalul medical, terapeutul şi pe toţi cei implicaţi şi preocupaţi de bunăstarea zilnică a copilului. Se va proceda la un demers corespunzător, care să asig= ure prevenirea abuzului şi protejarea copilului în cel mai îna= lt grad posibil. Dacă se consideră necesar sau dacă adulţii participanţi la conferinţa de caz nu au ajuns la o concluzie comu= nă, Departmentul Local pentru Protecţia Copilului de la nivel local va fi informat şi invitat să participe activ în acel caz. Dac= 9; există susiciunea că s-a comis un delict penal poli#= 5;ia va fi informată cu priviere la acest caz, astfel încât s&#= 259; se poată efectua o anchetă. Acest demers va sluji la respectarea legii şi sperăm că va preveni un alt abuz.

Toate discuţiile purtate despre un copil vor fi consemnate, iar observaţiile scrise vor fi păstrate într-un dulap securizat. Se va respecta confidenţialitatea în vederea protejării drepturilor copilului, cu excepţia cazului în ca= re siguranţa acestuia este periclitată.Toţi participanţii = la discuţia privind suspectul incident de abuz vor trebui să cad= 9; de acord asupra acestor niveluri de confidenţialitate.

Terapie în România urmăreşte să asigure terapie corespunzătoare nevoilor copilului şi a celorlalte persoane implicate. Dacă ulterior copilul va fi solicitat ca martor în instanţă, terapia se va desfăşura în coordonatele practicate şi în alte ţări europene, în cadrul cărora se evită discutarea directă a detaliilor abuzului până în momentul în care cazul a fost audiat în instanţă.

Reclamaţii referitoare la persoanele implicate = sau asociate cu Terapie în România se vor adresa lui Roger Day, responsabil oficial pentru oficiul de protecţie a copilului (poate fi contactat la telefonul mobil cu numărul 0746 463 346). Dacă reclamaţia se referă la persoana lui Roger Day sau la oricare din= tre membrii familiei sale, responsabilul oficial pentru protecţia copilului desemnat pentru asemenea situaţii de urgenţă este Samuel Pri= pon, asistent social din România (poate fi contactat la telefonul mobil cu numărul 0728 097 433).

Standardul 3: Prevenirea

Terapie în România pretinde oricărei persoane care îşi exprimă intenţia de a lucra cu ei, în orice calitate, să completeze un formular de declaraţie a infracţiunilor penale anterioare. Dacă acestea ar putea pune copi= ii în pericol, Terapie în România îşi rezervă drepul de a refuza serviciile acelei persoane, indiferent dacă servici= ile sunt voluntare sau nu. În mod adiţional, fiecare persoană va trebui să prezinte două recomandări scrise referitoare la caracterul lor, care să vină din partea a două persoane de încredere.

Oricând este posibil, asociaţii cu Terapie în România se vor supune controlului organelor de poliţie în vederea garantării unui grad cât mai înalt de siguranţă în munca lor cu copiii. În România, procedura corespunzătoare este înaintarea unei cereri personale de emitere a unui certificat de cazi= er judiciar. În Marea Britanie, verificarea organelor de poliţie re= vine Biroului de Eliberare a Cazierului Juridic (CRB). Cei care nu posedă un Certificat detaliat de cazier juridic ca dovadă a verificării mun= cii desfăşurate sau pentru activităţile copiilor lor pot solicita cazierul detaliat printr-o filială a Biroului de Eliberare a Cazierului Juridic. Costul acestui demers este de aproximativ £36 (gratuit pentru activitatea de voluntariat), la care se adaug= 9; şi cheltuielile administrative ale filialei. Pentru mai multe detalii, vizitaţi situl CRB la adresa:

www.crb.gov.uk

În SUA, verificare organelor de poiliţie se înscrie = sub jurisdicţia Actului Clasa 33.

Dac&= #259; ulterior se suspectează vreun abuz din partea vreunui asociat, activit= atea persoanei în cauză va fi suspendată, timp în care Terapie în România= , Depa= rtmentul Local pentru Protecţia Copilului ş= ;i/sau poliţia se va desfăşura o investigaţie în acel sens. Dacă se confirmă realitatea actului de abuz, persoana în cauză va fi scoasă din registr= ele Terapie în România şi i se va recomanda urmarea unui progr= am de terapie intensivă. El/ea vor fi consideraţi un pericol pentru copii şi se vor lua măsuri pentru a avertiza şi alte grupuri= cu privire la pericolul pe care acea persoană îl reprezintă pe= ntru copii.

Terapie în România recomandă cu tărie ca oricui călătoreşte pentru o şedere de scurtă durată în România să i se pretindă a avea asupra= sa dovada verificării organelor de poliţie, iar Terapie în România, precum şi organizaţia care trimite acea persoan= 59; (biserică, fundaţie de caritate sau societate pe acţiuni) vor păstra într-un dosar o copie a acelui cazier. Organizaţia c= are a delegat acea persoană trebuie să respecte Legea cu privire la protecţia datelor. Câtă vreme nu e un act gratuit, neavenit, verificarea organelor de poliţie se asigură de faptul că persoana este cel puţin doritoare să fie deschisă şi onestă cu privire la convingerile criminale din trecut şi prezent= , mai cu seamă în ceea ce priveşte relaţiile cu copiii.

Fotografiile copiilor folosite pe situri sau în mesaje electronice vor încerca să nu dezvăluie numele sau locaţia copilului, nici să ofere vreo informaţie care ar put= ea fi folosită abuziv în vreun fel anume. Când aceasta este posibil, se va urmări obţinerea permisiunii părintelui/îngrijitorului acelui copil pentru întrebuinţarea fotografiei. Parintele sau îngrijitorule va= fi informat cu privere la modul exact în care va fi folosită fotografia, precizând eventualele modificări digitale sau alte n= ote ce vor însoţi imaginea.

Standardul 4: Coduri de practică şi comportament

Munca terapeutică desfăşurată de Terapie în România are loc într-o manieră care asigură o practică în condiţii de securitate şi etică. Terapeutul se asigură că şi altcineva este preze= nt în clădirea în care se efectuează activitatea. Î= ;n multe cazuri persoana aceasta (traducătorul sau psihologul care asistă munca terapeutică) este prezentă în aceeaşi încăpere. În alte cazuri, persoana este în afara încăperii. Această persoană poate fi un părinte c= are îşi aşteaptă copilul, un prieten terapeut sau chiar ci= neva care locuieşte în acea clădire. Dacă persoana şti= e că în acel timp se desfăşoară activitate terapeutică, el/ea poate fi implicată în rezolvarea oricăror dificultăţi şi poate veni în ajutor în cazul în care se creează anumite probleme.

Aproape orice formă de terapie are loc în= tr-o încăpere cu uşa închisă. Aceasta este o practică standard pentru majoritatea terapeuţilor. Cu toate acest= ea, există situaţii în care păstrarea unei uşi întredeschise poate fi justificată terapeutic, chiar dacă în acest fel se compromite gradul de confidenţialitate, riscând să permitem ca cineva să tragă cu urechea la c= eea ce se întâmplă. Copilul care suferă de anxietate acută sau de claustrofobie ilustrează situaţia în discuţie. Ca şi în cazul unui copil care a fost abuzat sexu= al în spatele unei uşi închise, precum baia sau dormitorul. În aceste situaţii, clientul nu doar că se va simţi în siguranţă, dar terapeutul însuşi se va sim= 55;i mai puţin vulnerabil.

Se aşteaptă din partea clienţilor copii ca în timpul şedinţei terapeutice să nu părăsească încăperea. Există câteva excepţii de la aceast&#= 259; regulă. Acestea se referă la copiii care drept pedeapsă au f= ost încuiaţi în dormitor şi nu li s-a permis să iasă din cameră decât după ce s-au angajat într-o activitate sexuală cu un abuzator. Cu ocazii rare ca acestea, terapeut= ul îi dă copilului permisiunea de a ieşi din cameră ori de câte ori el/ea are nevoie.

Terapeuţii implicaţi în activitatea desfăşurată de Terapie în România vor filma video sau vor înregistra pe band= 9; magnetică şedinţa de terapie, aceasta însă nu fără acordul părintelui/îngrijitorului copilului &icir= c;n cauză. Caseta video sau banda magnetică sunt destinate luări= i de notiţe şi ca materiale pentru cursurile de formare, fiind păstrate într-un dulap securizat. Pot fi împrumutate părintelui/îngrijitorului doar cu aprobarea explicită a copilului în terapeutului.

Deoarece multe dintre problemele care îi afectează pe copii au impact asu= pra sistemului şi sunt afectate de acesta (familie, şcoală etc.) uneori e potrivit ca părintele/îngrijitorul, fraţii şi surorile sau un asistent social să fie implicaţi în câ= ;teva sau chiar la toate întâlnirile. Prezenţa unei alte persoan= e, cu condiţia ca aceasta să fie justificabilă terapeutic, reprezintă o contribuţie majoră în vederea asigură= ;rii unei practici desfăşurate în siguranţă şi condiţii etice. Este mai cu seamă important în cazul copilu= lui care fie are o înclinaţie înspre flirt sau despre care se ştie că face avansuri sexuale.

În cursurile de formare şi munca de supervizare, Terapie în România îi va ajuta pe cursanţi să identifice în munca lor orice potenţial aspect privitor la protecţia copilului. Datoria fiecărui cursant şi participant la cursurile de superviza= re este să implementeze oricare dintre măsurile de protecţie a copilului se impun, iar Terapie în România îi asigură= ; de sprijinul lor.

Terapie în România doreşte să îi încurajeze pe cei implicaţi în munca lor să aibă contact fizic cu copiii= pe care organizaţia îi are în grijă sau pe care îi vizitează. Multora dintre copiii români le place să îi îmbrăţişeze pe adulţii care îi viziteaz= 9; sau să le arate afecţiune, atât localnicilor cât #= 1;i persoanelor care vin din ţări apusene. Tot astfel, copiii se bucură de obicei când primesc afecţiune exprimată prin contact fizic. A da şi a primi o îmbrăţişare este= un element vital în cadrul vizitelor menite să le arate pacienţilor că sunt iubiţi, aducând fericire copiilor şi adulţilor aflaţi în nevoi.

În acelaşi timp este importantă evit= area oricărei interpretări greşite sau a vreunei aparente procedu= ri greşite. O muncă excelentă ar putea fi periclitată de o acuzaţie de acest gen, chiar dacă mai târziu s-ar descoperi că a fost una nefondată. Păstrând în minte acest aspect, persoanele asociate organizaţiei sau vizitatorii sunt ruga#= 5;i să acorde o atenţie sporită următoarelor sugestii bazat= e pe politicile practicate de Terapie în România în vederea respectării atingerii permise (Safe Touch policy):

1. Prezenţa altor persoane este întotdeauna obligatorie.

Evitaţi să rămâneţi singur= cu un copil, indiferent de vârsta acestuia.

2. Asiguraţi-vă că acel copil doreşte atingerea fizică pe care i-o oferiţi.

Când este posibil, păstraţi contactul vizual cu copilul şi indicaţi-i prin gesturi (sau verbal, dac= 9; puteţi folosi limba pe care o vorbeşte copilul) ce îi propuneţi, aşteptaţi pentru încuviinţarea explicită a copilului. Aceasta se aplică fie că vă oferiţi să îl îmbrăţişaţi, să îl atingeţi pe umăr, să îl ţineţi de mână, sa îl gâdilaţi, fie că vă jucaţi de-a trânta. În situaţia în care lucraţi cu un copi care credeţi să s-ar putea să fi fost abuzat e important să intaţi îmbrăţisările, gădiloţul şi joaca de-a trânta pană când el= /= ea învaţă diferenţa dintre „atingerea corecta” şi „atingerea greşită”.

3. Atingerea să fie doar în zone permi= se.

Evitaţi în mod conştient să atingeţi copilul în părţile trupului care ar fi acoperite de un costum de baie. Singu= rele excepţii sunt fie schimabrea scutecului sau spălarea unui bebeluş sau a copiilor foarte mici, fie când ajutaţi un cop= il cu deficienţe în toaletă sau când se spală. Atin= gerea piciorului din partea superioară genunchiului nu este în general acceptată.

4. Feriţi-vă de a ţine un copil în poală.

Bărbaţii sunt sfătuiţi cu fermit= ate să evite ţinerea copiilor în poală. În circumstanţe excepţionale îi pot permite unui copilaş să se aşeze pe marginea genunchiului.

5. Evitaţi îmbrăţişarea faţă către faţă a unei fete care a început să se dezvolte.

Aceasta este important mai ales pentru bărbaţi. În locul unei îmbrăţişări frontale, încercaţi ,,îmbrăţişarea piezişă”, în care braţul atinge umărul copilului. Aceasta va împlini nevoia de apropiere a fetelor mai mari, evitând totuşi contactul fizic nepotrivit.

Se cere totuşi o precauţie specială în munca cu copiii cu o anumită deficienţă, aceasta din pricina riscului crescut de abuz sau exploatare sexuală. Doar în circumstanţe excepţionale un asociat al organizaţiei Terapie în România va rămâne singur cu un copil cu deficienţe. Ajutorul dat acestui copil la schimbarea îmbrăcămintei sau când merge la toaletă trebuie să aibă întotdeauna loc cu uşa deschisă, iar dacă este posibil, în prezenţa unui alt adult.

Politica de protecţie a unui copil faţ= 9; de un alt copil practicată de Terapie în România se adresează şi sesizării comportamentului cu aluzii sexuale în public sau neadecvat vârstei, indiferent dacă cei doi c= opii sunt de aceeaşi vârstă. Chiar dacă un asemenea comportament poate oferi indicii terapeutice utile pentru înţelegerea posibilului context problematic al copilului, este esenţial să se ia măsuri împotriva acestui comportament pentru a evita comiterea unui abuz ca rezultat direct.

Copiii vor fi puternic încurajaţi să se respecte reciproc în orice circumstanţă. Acest respect se referă la evitarea agresiunii fizice sau verbale îndreptată împotriva unui alt copil din pricina tulburărilor pe care i le creează propria stare= de mânie.

Standardul 5: Implementarea politicii în contexte diferite din ţară şi locale

Terapie în România lucrează în Bihor, Bucovina, Arad şi alte părţi din România. Polit= ica în vederea protecţiei copilului se practică în toate aceste regiuni, ţinându-se cont de diferitele culturi cu care interacţionează. Acestea îi includ (dar nu se limitează aici) pe: români, romi, musulmani, americani şi europeni din ţările vestice.

Luând în considerare diferenţele dintre culturi, vor exista probabil aspecte ale politicii în vederea protecţiei copilului care vor trebui ajustate. De pildă, căsătoriile forţate ale romi= lor dintre doi adolescenţi foarte tineri (unii în vârstă = de doar 12 sau 13 ani) urmate de expunerea dovezii consumării actului nupţial, deşi neacceptabilă pentru alţi români sau în Europa Apuseană, în context cultural nu sunt percepute în mod necesar ca fiind abuzive.

Standardul 6: Echitatea<= /p>

Din chiar momentul demarării sale, Terapie în România s-a obli= gat cu toată dăruirea la respectarea principiului egalităţii pentru copiii şi adulţii cu care a intrat în contact, indiferent de cultură, limbă, aderenţă religioasă, vârstă, sex, grad de deficienţă, grup scoio-economice = sau preferinţă sexuală. Organizaţia înţelege c&#= 259; minorii abandonaţi sau cei proveniţi din mediul romani, ori cei cu dizabilităţi se confruntă cu dificultăţi specifice în viaţa socială. Pentru aceşti copii se asigură terapie subvenţionată. În toate programele sale de instruire organizaţia promovează egalitate şi protecţie pentru co= pii. Conduce chiar cursuri specifice de formare pe aceste teme şi alocă subvenţii speciale pentru adulţi cu dizabilităţi sau provenind din mediul romani doritori să participe la unul sau la mai m= ulte dintre aceste cursuri de formare.

Standardul 7: Sisteme de comunicare=

Terapie în România intenţioneaz= 9; să tipărească broşuri care să-i facă de cunos= cut politicile de protecţie a copilului. Acestea vor fi întocmite după luarea ultimelor decizii în ce priveşte politica aplic= ată în context cultural. Pagina de internet a organizaţiei Terapie în România şi siturile asociate vor conţine un sumar = al politicii şi informaţii referitoare la obţinerea formulă= ;rii întregii politici.

Când există această posibilitate, vo= m da ascultare părerilor pe care le au copiii cu privire la protejarea propriilor lor persoane şi acestea vor fi incluse în documentul politicii în vederea protecţiei copilului. De pildă, un cop= il care a fost grav abuzat sexual a propus o formulare care se foloseşte = acum în mod curent (la cererea expresă a copilului) în cazul al= tor copii din România când aceştia primesc instructaj pe tema abuzului şi cum să contribuie la prevenirea acestuia în vii= tor.

Standard 8: Instruire şi formare

Terapie în România asigură asociaţilor ei instruire în materie de protecţie a copilulu= i. Această instruire se fundamentează pe propria politică, prec= um şi pe materialele oferite de experţi din Marea Britanie şi d= in alte ţări. Cursul de formare va incude modul de operane a abuzatorilor, cidul abuzului, şi „grooming” (prs curtare) a unui potenţiale victime. Oferă totodată cursuri de instruire practicienilor afiliaţi, organizaţiilor nonguvernamentale şi celor interesaţi în acest subiect de importanţă vitală.

Ca parte a unui curs de o jumătate de zi organi= zat pentru vizitatorii pe termen scurt, Terapie în România asigur&#= 259; o introducere în principiile de bază referitoare la protecţ= ia copilului, incluzând şi politica atingerii permise (la care ne-am referit mai sus în cadrul standardului 4).

Inspirându-se din expertiza terapeuţilor britanici din Vest, Terapie în România oferă, oriunde este posibil, educaţie sexuală elementară şi prezintă modalităţi de prevenire a abuzului pentru copiii cu care lucrează şi care au fost abuzaţi sexual în trecut. Ace= asta are loc doar cu acordul anticipat al părinţilor/îngrijitori= lor.

Standard 9: Accesul la consiliere ş= ;i sprijin

Terapie în România este conştient&#= 259; de nevoia copiilor abuzaţi de a primi ajutor sub o anumită formă. Organizaţia susţine modelul exemplificat de ChildLine în Marea Britanie, în cadrul căreia copilul poate purta o = conversaţie telefonică despre problemele lui/ei, în termeni confidenţia= li, cu un consilier cu pregătire. În momentul de faţă, Ter= apie în România nu are cunoştinţă de existenţa u= nui asemenea serviciu disponibil pentru copiii din România. Ca parte a activităţii planificate în cursurile de formare şi muncă de consultanţă cu departamentele de protecţie a copilului în România, Terapie în România intenţionează să pună în discuţie aceast= 9; chestiune şi să investigheze apoi care ar fi resursele disponibile pentru asigurarea unui asemenea serviciu, realizat în regim de salari= zare sau de voluntariat.

Ca o măsură de provizorat, copiilor care v= or fi ajutaţi de Terapie în România li se vor pune la dsipoziţie numerele prin care pot contacta telefonic două sau trei persoane pe care îi pot telefona în cazul în care are loc un abuz. Chiar dacă nu se poate garanta deplină confidenţialitate, copilului i se va face lămurit faptul că nici un presupus abuzator nu va fi informat fără aprobarea expresă a copilului.

Standardul 10: Implementare şi monitoriza= re

Fiind o organizaţie restrânsă, Terap= ie în România poate monitoriza şi lua cunoştinţ= 9; de orice incident de nesupunere la politica în vederea protecţiei copilului, intervenind imediat în consecinţă. Orice inciden= t de asemenea gen va debuta cu o întâlnire în care se va dezba= te strategia de lucru în vederea îmbunătăţirii situaţiei.

În cazul unui copil expus la riscul unui abuz ulterior, se va proceda la convocarea unei conferinţe de caz la care vor participa tot personalul implicat în munca cu acel copil. În cadrul acestei conferin#= 5;e de caz se vor lua decizii cu privire la următorii paşi ai demersu= lui, considrerându-se inclusiv şi posibilitatea implicării a Direcţiei Locale pentru Protecţia Copilului. Dacă există susiciunea că s-a comis un delict penal poli#= 5;ia va fi informată cu priviere la acest caz, astfel încât s&#= 259; se poate efectua o anchetă. Acest demers va sluji la respectarea legii şi sperăm că va preveni un alt abuz.

În cazul în care se ridică plângere împotriva vreunui m= embru sau asociat, se impune îndată implicarea echipei de supervizori = ai organizaţiei Terapie în România. Aceasta îi include = pe cei doi britanici, Keith Tudor şi Rosemary Napper, supervizori clinici şi formatori, precum şi organizaţia asociată din Marea = Britanie, Way Through Ministries. Dacă este cazul se va informa Poliţia = 51;i/sau Direcţia Loc= ale pentru Protecţia Copilului.

Standard 11: Munca în parteneriat

Terapie în România urmăreşte să îşi desfăşoare activitatea în colaborare cu alte organizaţ= ii din România, inclusiv cu organizaţii caritabile, în asocie= re cu fundaţii şi filialele acestora, cu biserici şi organizaţii guvernametale. În aceste parteneriate, Terapie &icir= c;n România va oferi cursuri de formare, consultanţă, superviza= re şi terapie pentru specialişti, dar şi pentru adulţii şi copiii care sunt asistaţi de organizaţie.

Terapie în România se aşteaptă= ca aceste organizaţii de parteneriat să deţină la râ= ndul lor propriile politici şi proceduri în vederea protecţiei copilului, formulate sau în curs de finalizare. Aceste politici ş= ;i proceduri trebuie să corespundă standardelor delineate în a= cest document. Terapie în România este deschisă înspre acordarea de asistenţă altor organizaţii sub formă de consultanţă în vederea implementării politicii şi procedurii de protecţie a copilului înainte de orice colaborare în desfăşurarea vreunei activităţi.

Orice situaţie problematică privitoare la protecţia copilului creată în urma coloborării cu parteneri va fi adresată organizaţiei de parteneriat de către Terapie în România pentru luarea măsurilor care se impun.<= o:p>

Roger Day

Responsabil Oficial pentru Protecţia Copilului=

Revzuiţ Februarie 2007

Terapie în România, Trotuşului Nr. 4, Oradea 410242, Jud. Bihor, Româ= nia.

Telefon:

Romtelecom: 0259 467 0= 23 RDS: 0359 445 458 Mobil: 0746 463 346

Email: romaniaretreat@hotmail.com

Website: www.therapyinromania.org.uk